RHIZA Grain

Utilizarea unor informații precise cum ar fi analiza producției recoltei obținute pe parcela respectivă este fundamentală pentru a sprijini deciziile luate în sectorul arabil.
Crearea planurilor de nutriție ce folosesc rezultatele analizelor boabelor recoltate devine un instrument de management al fertilizării din ce în ce mai important.

 

Rhiza Grain este cea mai bună metodă pentru a determina dacă cerințele nutritive ale culturii anterioare au fost asigurate la un nivel corespunzător. Această informație este foarte utilă pentru crearea planurilor de fertilizare viitoare.

 

De ce facem analize ale producției?

Rhiza Grain vă oferă:

• Determinarea exactă a consumului de elemente nutritive a culturii (față de ceea ce știm din literatura de specialitate)
• Oportunitatea de a identifica carențele nutritive ale culturii recoltate care pot avea impact asupra producțivității (Raportul N:S, nivel critic de P)
• Informații ce pot fi integrate în planurile de fertilizare viitoare (fortificarea cu microelemente și îmbunătățirea fertilității solului prin menținerea nivelului de P și K)

 

Ce elemente analizăm?

Rezultatele analizelor Rhiza Grain indică nivelul a 12 elemente nutritive din bob și asigură că nicio posibilă carență nu trece neobservată.
N, P, K, Ca, Mg, S, B, Cu, Fe, Mn, Mo, Zn

Ce ne indică rezultatele?

• Azotul din boabe indică proteinele din boabe (N x 5,7 pentru cereale și N x 6,25 pentru leguminoase și oleaginoase). Azotul din boabe mai mic de 1,9% (11% proteine) indică faptul că o cereală furajeră a dobândit, probabil, un nivel inadecvat de azot (<12% pentru grâul de morărit).
• Sulful (S) ar trebui să se potrivească cu proteinele, și să se coreleze cu absorbția azotului. Leguminoasele, semințele oleaginoase și grâul de panificație necesită mai mult Sulf decât cerealele furajere. Un rezultat <0,12% de Sulf din boabe (sau raportul dintre N:S >17) indică posibile scăderi de producție.
• Aproximativ jumătate cantitatea de Magneziu (Mg) este stocată în boabe. O valoare a Magneziului mai mică de 0,08% indică o posibilă scădere a randamentului cerealelor, în special dacă Magneziul din sol este scăzut sau dacă s-au observat simptome ale carenței în cultură.
• Doar 25% din fierul (Fe) din cultură este reținut în boabe la recoltare. Nu se cunosc niveluri critice. Deficitul provoacă cloroza între nervurile frunzelor tinere, mai ales la cereale. În solurile acide există o probabilitate mai mare de absorbţie a fierului din compuşi ferici.
• Fosforul din bob (P) în cazul în care cerealele au un rezultat mai mic de 0,32%, este posibil ca randamentul să fi fost limitat, de aceea culturile necesită verificări suplimentare privind aprovizionarea și absorbția fosforului.
• Aproximativ jumătate din cantitatea de Mangan (Mn) absorbită este stocată în boabe la recoltare. Valorile de Mangan mai mici de 20 mg/kg indică faptul că absorbția de mangan a fost probabil insuficientă pentru formarea producției.
• Carența de Bor este din ce în ce mai frecventă la cereale. Deși cerința pentru Bor este relativ scăzută în comparație cu alți micronutrienți, o carență de Bor va determina o legare a boabelor de cereale redusă, ceea ce va duce la pierderi de producție.
• Calciul asigură calitatea de consum, păstrare şi industrializare a produselor vegetale. Insuficienţa determină frecvent o slabă rezistenţă la păstrare şi instalarea unor boli de depozit (mai ales la fructe).
• Culturile nu necesită o cantitate ridicată de Molibden comparative cu alte microelemente. Molibdenul este o componentă vitală a enzimelor care conduc la formarea polenului, precum și la absorbția și procesarea atât a azotului, cât și a fosforului.
• Se consideră că un conținut de 0.54% Potasiu în bob reprezintă o valoare standard. Valoarea mai mică de 0,38% indică necesitatea unor verificări suplimentare privind nutriția cu potasiu, în special prin analiza solului – pentru identificarea unor eventuale blocaje.
• Aproximativ 70% din cantitatea de zinc (Zn) absorbită de culturi este stocată în boabe; cerealele cu un conținut mai mic de 15 mg/kg au un nivel de randament scăzut.
• Aproximativ 60% din cantitatea de cupru (Cu) absorbită de către plante este stocată în boabe, iar o cantitate mai mică de 2mg/kg poate fi considerată scăzută și poate afecta producția.